Metodologia studiează metodele și procedeele utilizate în știință și principiile de organizare a cunoașterii prin prisma acceptării sau respingerii lor.

În cerectările științifice, între metodele și metodologia științei există o strânsă legătură. Ca și metoda, metodologia participă la determinarea modalității de constituire și fundamentare a cunoștințelor științifice. Deosebirea constă în faptul că metodologia are, în calitate de obiect al preocpărilor, nu numai cunoștințele, criterile de verificare, adaptare sau respingere și de sistematizare a lor, ci și analiza principiilor ce stau la baza acestor procese, inclusiv a metodelor utilizare. În acest context se poate de accentuat că metoda determina tactica cerectărilr științifce, iar metodologia determină strategia acestor activități.

Metoda de cercetare științifică se caracterizează prin anumite particularități. Ea trebuie să fie clară, înțeleasă de cercetător, eficace – să asigure atingerea scopului, rodnice – să asigure obținerea unor rezultate în plus față de cele așteptate, economică – să asigure obținerea rezultatelor cu cheltuieli minime de mijloace și timp etc.

          Conţinuturile unităţii de curs contribuie la realizarea atribuţiilor de formare  a viitorilor specialişti în domeniul de formare profesională  Agronomie  prin implicare în  dezvoltarea competenţelor  de cunoaştere şi înţelegere a rolului și locului protecției plantelor în agricultura modernă, a impactului organismelor concurente în agroecosisteme, a bazelor biologice ale protecției plantelor.

            Unitatea de curs include: Obiectul şi obiectivele unității de curs Managementul integrat al bolilor și dăunătorilor.  Importanţa economică, ecologică şi socială a protecției plantelor, sistemul de protecţie integrată – concept modern de combatere a organismelor nocive.  Noțiuni generale despre organismele nocive concurente plantelor de cultură agricolă. Principiile de elaborare a sistemelor integrate de combatere a organismelor concurente, elementele şi schema funcţionării sistemelor integrate de protecție.

              Elementele de funcţionare ale sistemelor de combatere integrată a organismelor concurente plantelor cultivate. Sisteme de combatere integrată a organismelor concurente în culturile de cereale, leguminoase pentru boabe și nutreț, culturi tehnice oleaginoase, culturi tehnice solanacee, sfeclă pentru zahăr, legume solanacee, legume cucurbitacee, crucifere și liliacee, culturi de pomi fructiferi și viță-de-vie. Determinarea obiectelor nocive cheie a culturilor de plante cultivatece, particularităţile selectării metodelor şi mijloacelor de combatere a organismelor nocive, elaborarea sistemelor integrate de protecție a plantelor cultivate.

O agricultură modernă nu poate fi concepută fără sisteme de combatere raţională a dăunătorilor. în aceste condiţii, aceasta capătă o importanţă deosebit de mare, deoarece toate efectele tehnologiilor modeme de producere a bunurilor alimentare sunt mult diminuate şi chiar anulate, dacă nu se aplică măsuri de prevenire şi combatere a dăunătorilor. 

Entomologia este știința ce se ocupă cu studierea insectelor. Se împarte în:
Entomologia generală este o disciplină teoretică - ştiinţifică care studiază principalele trăsături caracteristice ale insectelor – structura corpului, acţiunea diferitor organe, modul de viaţă şi legătura cu mediul înconjurător.
Entomologia agricolă este o disciplină aplicativă ce studiază răspândirea, morfologia, biologia, ecologia dăunătorilor plantelor cultivate şi entomofagii ce limitează dezvoltarea lor. Scopul final al entomologiei agricole constă în elaborarea celor mai efective măsuri de prevenire şi de combatere a dăunătorilor plantelor cultivate.
Entomologia forestieră studiază morfologia, biologia şi măsurile de combatere a dăunătorilor pădurilor.
Entomologia medicală studiază insectele parazite şi vectori a diferitor boli a organismului uman.
Entomologia veterinară studiază insectele parazite şi transmiţătoare de boli la animale.
Entomologia tehnică se ocupă cu elaborarea tehnologiilor de cultivare a insectelor pe medii nutritive artificiale, în scopul folosirii lor în combaterea biologică a dăunătorilor.
Entomologia judiciară se ocupă cu studiul „faunei cadavrelor”, care facilitează determinarea încetării din viaţă a unei fiinţe umane, etc.
Pe contul dezavantajelor protecției chimice a apărut o nouă strategie în concepția protecției plantelor și anume “Protecția integrată a plantelor”, care presupune utilizarea pe larg a unui complex de măsuri: agrotehnice, mecanice, fizice, organizatorice, igiena culturală, utilizarea soiurilor rezistente, prognoza și avertizarea, metode biologice și doar la depășirea PED – măsuri chimice.
La momentul actual un rol deosebit îi revine protecţiei biologice. Fiecare din aceste metode în parte și în complex cu altele diminuiază densitatea populației dăunătorilor. Astfel prin respectarea asolamentului se ține sub control populaţia și gradul de atac a gândacului ghebos al cerealelor. Dezmiriștirea și aratul reduce până la 85-95% din populaţia tripsului grâului.

Definiţia, importanţa dezvoltării entomologiei. Structura generală a corpului insectei. Capul şi rudimentele lui. Toracele şi apendicele lui. Structura aripilor şi tipurile de aripi. Abdomenul şi rudimentele lui. Structura oului şi dezvoltarea embrionară. Tipurile de ouă şi ponte. Tipurile de metamorfoze. Tipurile de larve şi pupe. Metodele de întâlnire, împerechere  şi reproducere a insectelor. Ciclul de dezvoltare a insectelor. Noţiune de generaţie. Diapauza insectelor. Dimorfismul sexual şi polimorfismul insectelor. Ciclul de dezvoltare a păduchilor nemigratori şi migratori.